O anumită companie câștigă de fiecare dată licitații de milioane pentru livrarea materialelor de construcție diferitelor instituții publice. Proprietarul acesteia este un fost șef de direcție de la un minister. Legătura este evidentă. Anume astfel de legături prezintă platforma cu baze de date openmoney.md, lansată acum trei ani. La sfârșitul toamnei anului curent, va fi lansată o nouă versiune a platformei. NM a discutat cu Pavel Novac, proprietarul companiei IT „Sensmedia”, prin ce se va deosebi aceasta de prima, de ce numele proprietarilor este mai important decât denumirile companiilor și care este atribuția MTender în acest sens.
„Este imposibil să ascunzi totul în Excel”
Ce fel de platformă este openmoney.md?
Această platformă reprezintă o bază de date simplă și comodă, cu ajutorul căreia pot fi monitorizate, prin licitațiile publice, legăturile dintre companii, proprietarii lor și autoritățile publice. Platforma a fost creată în anul 2017, după hackathon-ul HACK Corruption, în cadrul căruia s-au analizat diferite idei pentru consolidarea măsurilor de combatere a corupției în Moldova. Eu am participat la acest hackathon cu băieții din compania mea IT „SENSMEDIA”. Atunci ne-am gândit: o, team building, va fi interesant.
Ideea propriu-zisă mi-a venit demult. Am o legătură destul de strânsă cu media și știu cât de necesară este o asemenea bază de date. În anii 2009-2014, mă ocupam de video la Unimedia, apoi realizam site-uri pentru diferite instituții mass-media independente din Moldova, pe unele continuăm să le deservim până în prezent.
În timpul hackathon-ului, am decis că trebuie să colectăm maximum de date deschise pe o singură platformă. Pe atunci, pe date.gov.md erau informațiile despre companii, fondatori și participarea acestora la licitații, însă acestea erau niște tabele gigantice în Excel, cu 20 de mii de pagini. Căutarea manuală a informațiilor necesare era destul de dificilă.
Atunci, noi aveam chiar și un slogan – „Este imposibil să ascunzi totul în Excel”. Iar noi căutam beneficiarii reali ai licitațiilor publice.
Cu ce dificultăți v-ați confruntat în realizarea proiectului?
În primul rând, cu erori în informații. De exemplu, în tabelele Excel, denumirile companiilor conțineau adesea greșeli sau erau scrise diferit: ba cu cratimă, ba cu spațiu, ba cu Caps Lock, uneori era indicat SRL, alteori – nu. Toate acestea au făcut foarte dificilă importarea datelor. Dacă ar fi fost indicat din start numărul de identificare (IDNO) al companiei, problemele ar fi fost cu mult mai puține.
De aceea primele date ale noastre nu au fost de cea mai înaltă calitate. Aceste date erau despre licitațiile din anii 2015-2016 și din prima jumătate a anului 2017. În baza acestora, s-au făcut câteva investigații jurnalistice.
Am primit chiar și o citație în judecată. Plângerea a fost din partea companiei „DAAC-Hermes”. Noi aveam rubrica „Legături suspecte”, unde ajungeau mii de companii care au câștigăt licitații pentru achiziții publice, dacă, de exemplu, câteva companii aveau unul și același fondator sau toate licitațiile erau câștigate de companiile-fiice ale vreunui holding. Drept urmare, companiei „DAAC-Hermes” nu i-a plăcut că s-a pomenit la această rubrică, susținând că, în ce privește contractele lor, totul e bine și transparent.
Da, posibil că vreo instituție publică a achiziționat automobile marca Skoda sau Dacia de la „DAAC-Hermes”, ea este nevoită să le deservească la compania-fiică, de aceea noi am spus „Bine!” și am numit această rubrică „Relații complexe”. Pentru că nu aveam scopul de a trage concluzii, acesta este lucrul jurnaliștilor.
Citește continuarea pe Newsmaker.md.
