Mai multe proiecte de salubrizare și gestionare a deșeurilor în municipiul Chișinău, finanțate din Fondul Ecologic Național, au fost compromise din cauza iresponsabilității unor funcționari sau a unor interese ascunse. Chiar dacă au beneficiat de finanțări de milioane, unele localități continuă să depoziteze gunoiul la nimereală, iar utilajele procurate pe bani grei se prăfuiesc la depozite. În altele, gestionarea proastă a fondurilor a ajuns în vizorul oamenilor legii.
Orașul Sângera, localitate aflată la câțiva kilometri de Chișinău, nu și-a rezolvat problema legată de deșeurile menajere, deși a beneficiat încă acum trei ani de un grant în valoare de 2,7 milioane de lei de la Fondul Ecologic Național (FEN). Cu acești bani, autoritățile s-au angajat să lichideze toate gunoiștile neautorizate, să amenajeze câteva zeci de platforme pentru colectarea deșeurilor, să cumpere containere speciale, dar și o autospecială care să transporteze deșeurile din orașul Sângera și satele Revaca și Dobrogea, aflate în componența acestei primării. În argumentarea la proiect, prezentată Ministerului Mediului, fosta conducere a primăriei Sângera menționa că pe teritoriul celor trei localități s-au format peste 20 de gunoiști neautorizate și că oamenii se îmbolnăvesc des din cauza că substanțele chimice ajung în apă, aer și sol. Contractul cu Ministerul Mediului a fost semnat în februarie 2014 de fostul primar al comunei Sângera, Valeriu Poiată, și fostul ministru al Mediului, Gheorghe Șalaru. Proiectul urma să fie finalizat până la 31 decembrie 2014, termenul a fost, însă, prelungit ulterior cu cinci luni.
La distanța de aproape trei ani de la finalizarea proiectului, localitatea încă nu are un mecanism de gestionare a gunoiului, iar investițiile făcute din sursele Fondului Ecologic fac obiectul unei anchete penale. Platformele de colectare a deșeurilor nu sunt utilizate, autospeciala e defectată, iar containerele pentru care s-a plătit peste un milion de lei zac uitate în preajma unui depozit din centrul localității. Mai mult, imediat după finalizarea proiectului, localitatea a fost protagonista mai multor scandaluri legate de depozitarea necontrolată a gunoiului, astfel încât autoritățile au decis să renunțe la platformele de acumulare construite pe bani publici.
Pe fiecare din cele câteva platforme care au fost instalate pe șesul din partea de jos a orașului Sângera sunt afișate anunțuri care avertizează că depozitarea gunoiului este interzisă, iar amenda pentru cei care încalcă regula e de 1.000 de lei. Trei bucăți mari de tablă, care împrejmuiesc câțiva metri pătrați de teren asfaltat – asta reprezintă de fapt platformele construite la Sângera. Pentru fiecare construcție de acest fel statul a achitat peste 18.000 de lei. Nu e clar cum urmau să fie utilizate acestea deoarece drumurile de acces către ele lipsesc. Deși, conform caietului de sarcini, fiecare platformă trebuia să dispună de porți de metal, acestea nu au mai fost instalate. Nici containerele pentru depozitarea gunoiului nu sunt folosite. Le-am găsit așezate grămadă lângă o construcție abandonată din centrul orașului.
Banii publici, în buzunarul primarului
Pentru implementarea proiectului, în anul 2014 fosta conducere a primăriei a organizat două proceduri de achiziții publice. Licitația pentru procurarea autospecialei și a celor 112 containere metalice s-a desfășurat în luna mai 2014. La concurs au participat trei agenți economici: Eximotor S.A., Uzina mecanică ARTMET și firma Cons-Unic SRL. După examinarea tuturor ofertelor, câștigatoare a licitației a fost desemnată Cons-Unic SRL. Valoarea totală a acestui contract se ridică la 1.867.626 lei.